Zeci de străzi din Craiova vor rămâne neasfaltate şi în 2009. Este vorba în special de drumurile din cartierele mărginaşe, în continuă extindere, dar şi de altele, aproape de buricul târgului.
Aproape 150 de kilometri vor măsura în 2009 străzile neasfaltate ale Craiovei, adică mai mult de o treime din lungimea totală a infrastructurii rutiere a oraşului. Circa 100 de kilometri de străzi neasfaltate sunt din pământ neaoş, restul fiind acoperite cu bolovani de râu, după cum reiese din rapoartele Primăriei Craiova. Potrivit documentelor, reţeaua rutieră în oraş creşte cu aproximativ 15 kilometri pe an, odată cu formarea noilor cvartale de locuinţe la periferie, în vreme ce municipalitatea reuşeşte să paveze şapte-opt kilometri anual. În acest ritm, în câţiva ani în Bănie vor exista mai multe artere neasfaltate decât străzi în toată regula. Cele mai multe astfel de drumuri sunt în cartierele Catargiu, Brestei şi Drumul Apelor. Oamenii solicită în zadar ajutorul primăriei, fiindcă politica administraţiei este clară: dezvoltarea de la centru spre periferie.
„Un oraş creşte dinspre centru, şi nu invers. În măsura posibilităţilor, vor fi amenajate şi străzile de la marginea oraşului, să poată fi folosite. Anul trecut au intrat aproape trei milioane de lei în pavaje şi în balastări. În cazul unor străzi nici nu se poate face ceva, fiindcă acolo nu există canalizare şi alimentare cu apă. Trebuie introduse întâi utilităţile. Dar anul acesta o să încercăm şi mai mult. Însă, prioritar este pentru întreg oraşul, deci şi pentru populaţia de la periferie, să se modernizeze dinspre centru“, a spus primarul Craiovei, Antonie Solomon, la una dintre întâlnirile „Fii vocea cartierului tău!“, de la sfârşitul anului trecut. Potrivit urbaniştilor craioveni, mai mult de jumătate din suprafaţa de străzi neasfaltată nici nu este inclusă în Planul Urbanistic General, situaţie în care nici n-ar putea fi făcute investiţii publice aici.
Nici la centru nu sclipeşte
Dacă mulţi dintre craioveni au înţeles, de voie, de nevoie, priorităţile administraţiei, nu la fel de atenţi sunt specialiştii primăriei la ce spune şeful lor. Gestionarii de proiecte au pierdut din vedere la asfaltare câteva străzi care pleacă din centrul oraşului. Cum ar fi strada Bucovăţ, pavată, ce-i drept, dar plină de găuri. Întrebaţi de ce acestea au fost lăsate de izbelişte, inginerii din primărie răspund ba că nu există canalizare menajeră, ba că nu ştiu ce reţea trebuie înlocuită etc. Ceea ce e şi adevărat pe alocuri, însă şi utilităţile sunt tot sarcina lor. Altă stradă neperiferică importantă a Craiovei, Craioviţa, a fost inclusă în programul de asfaltare abia în 2009, după ce locuitorii din Brestei l-au sesizat pe primarul Antonie Solomon la „Fii vocea cartierului tău!“.
